“Eu nu gasesc intelepciunea in vin, ci inteleptiunea ma gaseste pe mine din clipa in care vederea mi se ineaca in ceata si in fata ochilor incep sa se amestece imaini create de mintea mea bolnava. Tu vinule imi incalzesti picioarele si imi infierbanti inima, imi trezesti fluturi in stomac si faci ca gustul dulce al fumului sa fie si mai dulce. Tu distorsoniezi fiecare vibratie de sunet si o traduci spre intelesul umilului meu auz facandu-ma sa nu-mi pese de cat de tare se aude. Ia-ma in brate, adu-mi dureri de cap dimineata de care nu imi pasa acum, permite-mi sa-mi traiesc umila clipa in prezenta ta. Aluneca-mi pe gat, fa-ma din nou poet, tranteste-ma la pamant. Ma voi ridica din nou sa te gasesc!” – DS

Share

Comentarii

comentarii

Tagged with:
 

Comments are closed.