Pe nepusa masa, bunul meu prieten Adrian Lazar mi-a propus o iesire de un weekend la Padina Fest, in masivul Bucegi, pe un platou superb unde nu mai fusesem niciodata. Asta a fost si motivul pentru care am spus “da” din prima si ne-am pregatit “temeinic”. Eram 5, dintre care 4 urmau sa traverseze muntii, astfel incat am sperat ca toti o sa avem bagaje “light”. La ora 00:01 am dat cheie si am pornit cu masina pe branci, lasata “sport” din cauza bagajelor light…

Am ajuns lejer la Busteni dar destul de obosit dupa 7 ore de condus. Cand toti au coborat din masina si le-am dat si bagajele jos, pustoaica mea de 16 ani (masina) si-a ridicat garda la sol de parca era 4×4. Clar, urma sa mearga mai bine. Traseul teoretic pana la platou imi era cunoscut, deoarece pe  site-ul oficial al festivalului www.padinafest.ro, calea era trasata simplu: Sinaia – Moroieni – Sanatoriu spre hotel Pestera – Padina (55km).  Asadar am luat-o la drum, dreapta dupa iesirea din statiune si da-i pedala catre Moroieni, sau cel putin asa credeam eu. Slava cerului ca nu se conduce si acolo ca aici, nu am auzit claxoane, nu se urca nimeni peste mine, nu era nimeni deranjat de faptul ca o masina cu numar de Iasi mergea la limita legala de viteza si isi semnaliza schimbarile de directie sau de banda. Conducand aproape mecanic, ma indreptam cu nadejde catre Campina, ceea ce nu era deloc ok.  M-am intors destul iar la indicatorul “Targoviste” am facut instinctiv stanga, zicandu-mi ca ma descurc printre strazile laturalnice din superba Sinaia. Totusi, ca sa nu o comit de tot, am oprit si am intrebat un localnic binevoitor in ce directie e Moroieni, un nume care imi bantuia mintea si ochii (spun asta pentru ca la 30m in fata zaream un panou pe care parea sa scrie Moroieni). Binevoitorul imi spune “tot inainte”. Eh, asa mai merge, intr-adevar, panoul indica Moroieni iar aparent eu nu eram atat de obosit pe cat credeam. Ce, la noi nu se circula tot pe stanga? Ah, nu? Ok… Dupa inca vreo douaz… treiz… nu stiu cati km, intru in Moroieni (yeey), opresc langa un grup de localnici bine bronzati care serveau un pahar de vin alaturi de un gratar pe marginea drumului, la umbra unui VW Transporter si ii intreb daca mai am mult. “Pai nu, la spital la dreapta, dar de ce a-ti luat-o pe aici, ca e drumul rau. Unde scria “Hotel pestera” trebuia sa faceti dreapta, ca e asfaltat pana sus tare”. “Hai inapoi” imi zic, inca vreo 20-25 de km, gasesc intrarea respectiva, opresc in spatele unei masini de PH care avea aceeasi preocupare ca mine, ma dau jos, intreb pe cineva “incolo spre Padina?”, primesc raspuns afirmativ si imi iau talpasita. Increzator in instinctele mele masculine de orientare, dezvoltate de-a lungul a milioane de ani de specia mea, am zis ca ma descurc singur. Aparent si prostia speciei mele are ceva de zis, pentru ca dupa un drum superb asfaltat, destul de ingust si total nepotrivit unui sofer atat de obosit… am luat-o aiurea. M-am oprit totusi pentru o gura de aer si o bataie mai puternica a inimii, adica pentru asta (click pentru marire):

Pe scurt, m-am ratacit bine de tot, adica eram aici desi eu trebuia sa fac stanga aici. Vazand ca drumul nu e chiar atat de imposibil, am continuat pana aici, punct in care mi-am dat seama ca nu merg bine. Am intors in 50 de miscari (da da, ca o femeie), era cat pe ce sa ma rastorn dar mi-am gasit echilibrul si am facut drumul catre centrul sportiv din zare. Acolo am aflat ca stau prost cu orientarea si ca trebuie sa fac multa cale intoarsa. Am facut cale intoarsa, inca o ora sau doua, iar incele din urma am ajuns la baza lacului Bolboci de unde mai aveam inca 12km de drum plin de gropi care ma facea sa ma simt calare pe un cal, nu pe scaunul unei masini. Am ajuns la Padina,in sfarsit!!! Am vazut corturi, lume pusa la masa, gratare (!?!), eram acolo. Ca sa fiu si eu in ton cu lumea, am traversat micul paraias din Padina iar dupa 2 metrii masina mi s-a oprit de tot, refuzand sa mai porneasca. Asta e, am pus 3 corturi, am facut “tabara” si m-am pus in asteptarea celorlalti. La urma urmei era un traseu de 6 ore prin munti, era deja ora 11:30, trebuiau sa ajunga repede. Au ajuns foarte repede, in cam 3 ore (in plus) si am inceput sa ne delectam cu activitatile Padina Fest care era in plina desfasurare. Organizarea m-a dat peste cap (in sensul bun), imi inchipuiam ca o sa fie ceva scapari pe ici pe colo, insa totul a fost superb. Majoritatea cumparaturilor din cadrul festivalului se faceau pe baza de jetoane (5 lei jetonul), am gasit mancare, bautura, muzica, voie buna. De la aruncat cu busteanul pana la tiroliana, de la mersul cu bicicleta (2 jetoane ora, 8 jetoane ziua de inchiriat) pana la ridicari in balon (8 jetoane), Adventure Park, catarari, si multe altele. S-au intrecut pe ei organizatorii, m-au facut sa aleg Padina pentru fiecare an de acum incolo. Restul in imagini:

Share

Comentarii

comentarii

Tagged with:
 

Comments are closed.